Pe data de 8 iunie a.c. am hotărât sa profităm de vremea frumoasă şi să mergem într-o tură de o zi  în Cindrel pentru a scapă de apăsarea urbanului şi a păşi pe cărări verzi de munte, aşa că la ora 7 am reuşit să ne întâlnim la autobuzul care duce din Sibiu în Păltiniş trei membrii SKV Popa Alin, Negrea George şi subsemnata. În jurul orei 8 am ajuns in Păltiniş şi plini de energie am plecat pe traseu, dar şi motivaţi pentru că trebuie să ne întoarcem până la ora 17:30 când era ultimul autobuz care cobora din Păltiniş până în Sibiu.

Pentru a scurta din drum urcăm direct pe pârtia de schi lângă telescaun până la drumul care merge către Muncel şi pe acest drum marcat cu triunghi roşu continuam să mergem într-un ritm rapid datorită uşurinţei de parcurgere a acestei zone de drum forestier. La unul din izvoarele din această porţiune ne oprim sa ne aprovizionăm cu apă proaspătă de izvor. Ajungem destul de repede la Poiana Muncel (1660 m) unde se află cantonul silvic, aici părăsim marcajul triunghi roşu care face legătura între Păltiniş şi Gâtul Berbecului şi ne continuăm drumul pe marcajul de bandă roşie spre vf. Bătrâna părăsim drumul forestier pentru a o lua pe poteca din dreapta care ne duce către vârf. O dată ajunşi în apropierea vf. Bătrâna (1911 m) facem un mic popas intr-un loc de belvedere. În continuare, schimbăm direcţia de mers spre sud-vest coborând uşor pe versantul sudic al culmii ce vine din vf. Surdu (1961 m) în şaua Rozdeşti, aici sunt doar câţiva copaci răzleţi, continuam sa urcăm culmea Rozdeşti. Aici spre fericirea noastră găsim tufărişuri cu bujor de munte şi jneapăn, iar mersul pe potecă printre bujorii înfloriţi şi jneapăn este foarte plăcut, cu toate că am avut companioane de drum destul de multe muşte.

Bujorul de munte sau  smirdarul, în latină numit Rhododendron kotschyi, este monument al naturii, aşa că ii mirosim florile şi plecăm mai departe, fără a distruge micuţele tufe. După ce trecem pe lângă vf. Rozdeşti (1954 m) ajungem în şaua Şerbănei unde întâlnim indicatorul spre Cînaia punct roşu, ne continuăm drumul pe poteca marcată de banda roşie care continuă să urce pe versantul sudic al culmii vf. Niculeşti. Cărarea continuă pe partea nord-estică a Cindrelului conducându-ne într-o şa largă deasupra circului glaciar Iezerul Mare, aici facem un scurt popas pentru al admira dintr-un punct de vizibilitate cât mai bun. Iezerul Mare si Iezerul Mic fac parte din Rezervaţia Iezerele Cindrelului, obiectiv protejat de lege care se află la limita nordică a Parcului Natural Cindrel.

Continuăm să urcăm spre vf. Cindrel (2244 m), unde o data ajunşi după un grup de stânci facem un mic popas, dar nu înainte de a face poze, pentru că era un peisaj frumos de îţi tăia răsuflarea. Am avut vizibilitate bună către M-ţii Parâng şi M-ţii Lotrului. Acolo sus în vârf am realizat că pe bună dreptate această zonă a fost cuprinsă în situl de importanţă comunitară Frumoasa, parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000, dacă este ceva cu care să ne mândrim ca europeni, cu siguranţă că atunci sunt frumuseţile naturii pe care ţara noastră încă le mai deţine.

Cu greu ne desprindem de acest peisaj măreţ, dar trebuie sa ne întoarcem în oraş, mergem în pas grăbit, iar daca la început soarele ne mai alintă, în zona Rozdeştiului se lasă ceaţa, mai facem nişte fotografii cu bujorii de munte şi plecăm mai departe, aproape de Surdu ne prinde o ploaie uşoară de vară, dar este plăcut şi aerul pare mai curat, aşa că mergem mai departe savurând peisajul. Aproape de vf. Bătrâna ploaia stă, aşa că ne dăm jos pelerinele şi coborâm pe drumul plin de pietre, de altfel destul de dificil de coborât printre pietre, până la drumul către cantonul Muncel, ne grăbim că nu mai avem mult timp până la autobuz, nu mai facem pauze si mergem către staţiunea Păltiniş, unde ajungem la fix la autobuz.

A fost o tura frumoasă la început de iunie cu bujori înfloriţi, jneapăn, vreme bună şi voie bună.

Ti-a placut acest articol? Doneaza 2% completand formularul de venit