DATA: 20 -21 octombrie 2012

LOCAȚIA: vf. Bucșoiu (2.492 m) din munții Bucegi

TRASEU: 20 oct. Sibiu - Făgăraș - Codlea - Râșnov - La Glejărie (12 km de drum forestier rezonabil până unde am lăsat mașina) - poteca spre cabana Mălăiești (1 oră și 35 de minute până la cabană);
21 oct. Cabana Mălăiești - Brâna Caprelor - vf. Bucșoiu - și întoarcere pe lângă vf. Omu (poteca la câteva min. de cabana Omu), coborâre prin Hornul Mare al Mălăieștilor - cabana Mălăiești - La Glejărie (traseu de 8 ore cu pauza la cabană) - și retur cu mașina la Sibiu

PARTICIPANȚI - 2

VREMEA: soare, soare, soare, răcoare dimineața

Vf. Bucșoiu a fost o țintă dorită mai demult, de fiecare dată când eram pe vf. Omu (și am ajuns de câteva ori din 2009) îl priveam de acolo sus cu promisiunea că într-o zi cu soare vom urca pe el. A fost ziua de duminică, 21 oct. 2012.

Am plecat la drum după un telefon la cabana Mălăiești de unde am aflat că toate locurile sunt ocupate. Nu am renunțat ci am decis să ne luăm cortul cu noi. Erau bagajele mai grele dar nu renunțam la plan. Auzisem de Brâna Caprelor și am făcut în așa fel traseul încât să nu o ratăm. Poteca până la cabana Mălăiești începe cu un urcuș mai serios până la ieșirea din pădure după care mai sunt de străbătut trei poieni și după un sfert de oră ajungem la cabană. Deși era spre seară (puțin după 6) am putut admira chiar în ziua aceea zona. E intr-adevăr o zonă neașteptat de frumoasă: pereți de stâncă impunători de jur împrejur. Cabana Mălăiești e nouă (harta noastră din 2006 nici nu o mai menționa), bine izolată unde până la urmă s-au mai găsit două locuri și pentru noi peste noapte (30 lei pe loc).

... Cabana Mălăiești

Noi la plecare

Pereți de stâncă din jur

A doua zi la 9 dimineața am plecat în tura pentru cucerirea Bucșoiului. Am ales varianta pe Brâna Caprelor despre care auzisem că e spectaculoasă. Această porțiune nu e dificilă dar e bine ca persoana care o străbate să nu aibă rău de înălțime. De mai multe ori m-am oprit și am privit în jos, arată chiar interesant . După 2 ore și jumătate am ajuns pe vârful Bucșoiu care nu are niciun marcaj de vârf, nici denumire, nici altitudine doar că de acolo nu mai ai unde să urci. Am făcut o pauză lungă de o oră unde am repetat figura cu ceaiul făcut cu primusul. Din nou senzația de cel mai bun ceai din lume.
Eu pe Brâna Caprelor atentă pe unde calc...

Postăvarul în stânga și Piatra Mare în dreapta

Cu vf. Bucșoiu în spatele nostru

vf. Omu și vf Ocolit, ambele peste 2500 m

Piatra Craiului în spate

Mecetul Turcesc

Coborârea, ca de obicei, este mai dificilă decât urcarea, se adună orele de drum dar și Hornul Mare merită câteva cuvinte: lipsa lanțurilor (cablurile existente erau fie rupte, fie cele existente ruginite) și pietrele care plecau odată cu tine au făcut această coborâre să fie solicitantă pentru picioare. Am ajuns cu bine la cabană unde ne-am mai odihnit puțin până la ultima coborâre la mașină.

Hornul Mare la coborâre

Stânci semețe

 
Impresii: Zona de la Mălăiești este parcă mai frumoasă decât cea de la Babele spre Omu. Vf. Ocolit ni s-a părut mai înalt decât vf. Omu (să ne înșele ochiul?). Pereții de stâncă verticali foarte impunători, Hornul Mare, Brâna Caprelor așa cum o vedeam de jos, o formațiune stâncoasă de culoare albă numită Mecetul Turcesc, atmosfera din cabană seara în compania unei chitări (care nu prea răzbea cu succes în forfota celor aprox. 60 de suflete de acolo), aerul tomnatic de dimineață, soarele blând de sus de pe vârf, toate acestea le pot rememora acum când scriu rândurile acestea, adăugând încă o experiență frumoasă, terminată cu bine în munții dragi ai patriei.

Așteptăm zăpada și prima tură pe schiurile de tură cu ținta Bătrâna din Cindrel. Așa pentru început. Numai de bine,
Daniela și Radu.

Ti-a placut acest articol? Doneaza 2% completand formularul de venit