Itinerar: Stațiunea Parâng - Vârful Cârja - Vârful Parângul Mare - Căldarea Roşiile - Refugiul Agăţat - Groapa Seacă (Timp: 10 ore)

Am plecat dis de dimineaţă, la 5:15, din Sibiu către Munţii Parâng pentru a-i parcurge înălţimile şi sălbăticia.
Ce ar trebui sa ştim despre Munţii Parâng? Fac parte din Carpaţii Meridionali, din grupa muntoasă cu cea mai mare suprafaţă dinte masivele muntoase ale României, Parâng - Şureanu - Lotrului.

In Simeria ne întregim echipa cu încă 2 persoane, ajungând la o echipă de 12 persoane, şi ne continuăm drumul cu maşinile pe drumul care ne aduce in jurul orei 9:30 în Petroşani. Fiindcă s-a anunţat că vremea se înrăutăţeşte duminică, sfătuindu-ne, am hotărât să facem tura propusă într-o singură zi.

Ajunşi în staţiune, începem traseul la 10:30, mergând pe un urcuş abrupt care duce spre vârful Parângul Mic având în spate un frumos peisaj cu valea Jiului acoperită de un strat pufos de ceaţă.

De remarcat este că în această zonă, pe versantul vestic al Parângului Mic, puteam întâlni acum un secol cabana S.K.V., unde turişti puteau să îşi tragă sufetul înainte de urcuşul final spre Parângul Mic sau puteau găsi un adăpost călduros peste noapte. În aceea perioadă a anilor 1900 trasele din Parâng şi marcajele erau întreţinute de membrii voluntari ai S.K.V.
Suntem conduşi pe acest traseu de marcaj cu banda roşie, bine întreţinut. Înainte să ajungem pe vârful Parângul Mic, traseul nostru coteşte spre dreapta si ne îndreptăm spre vârful Cârja care se ni se înfățișează impunător. De aici începe o potecă care urcă domol şi ne apropiem din ce în ce mai mult de creastă, trecând pe lângă vârful Scurtu (2203 m), apoi ajungem să urcăm pe o muchie lină de unde avem perspective atât în partea de vest cu Valea Jiului cât şi în partea de est, care ni se arată pentru prima dată de când am început traseul.

Pe drum, la poalele vârfului Cârja întâlnim şi refugiul care îi poartă numele, construit din piatră şi cu acoperiş din tablă, izolat cu bitum, având o încăpere îngustă care ajută turiştii să se adăpostească de intemperii şi frigul nopţii. De aici începe o urcare abruptă şi şerpuită spre vârful Cârja, unde începem să simţim greutatea rucsacilor pe care îi avem în spate.

Ajungem sus pe vârful Cârja (2405 m), la ora 13, şi facem o bine meritată pauză de masă pe vârful care ne oferă o privelişte spre spectaculoasele văi şi circuri glaciare. 

După ce admirăm peisajul şi ne potolim foamea ne îndreptăm spre cel mai înalt vârf din lanţul muntos, păşind într-o zonă stâncoasă cu pereţi abrupți ce coboară în văile sălbatice.

La 14:45 păşim spre destinaţia cea mai înaltă din traseul nostru, vârful Parângul Mare (2519 m). Ne tragem sufletul, reuşim să ne regrupăm, facem o pauză de 30 de minute şi ne strângem la o poză de grup. De la înălţimi putem să admirăm lacurile Roşiile, următoare destinaţie trecută în itinerar.

De pe vârf ne continuăm drumeţia coborând, spre şaua Gruiului, apoi pe o potecă şerpuită şi cu grohotiș, în căldarea Roşiile, unde ne apare în cale lacul Mândra (2148 m) cu aşezarea cea mai înaltă din munţii Parâng, urmat de lacul Roşiile (1980 m) cu cea mai mare suprafaţă şi adâncime din masivul Parâng.

Din şaua Gruiului schimbăm marcajul, urmărind bulina roşie care ni se va arăta până la cabana Groapa Seacă.
Pentru că oboseala începe din ce în ce mai mult să îşi ceară drepturile, facem o scurtă pauză în jurul lacului Mândra, ajunşi la ora 16:00.

De aici începem coborârea traversând la început o zonă cu bolovani mari care trebuie săriţi cu mare atenţie pentru a nu avea probleme cu genunchii sau gleznele.

Trecem de această porţiune pietroasă, după ce lăsăm în urmă lacul Roşiile, şi ajungem pe o păşune întinsă, care ne trimite spre o zonă de jnepeni parcurgând-o cu dificultate in 30 de minute. Ajungem la pădurea de brazi unde întâlnim, la 18:10 minute, refugiul Agăţat, loc unde facem o pauză de masă şi ne odihnim picioarele pentru ultima coborâre.

Plecăm încet şi obosiţi spre ultima coborâre care ne va duce la Groapa Seacă. După aproximativ două ore, mai precis la 20:30, ajungem la Groapa Seacă, unde cabanierul ne arată un loc în apropiere de campare, reuşind să instalăm corturile înainte să se înnopteze.

După această tură ne-a rămas în minte un peisaj excepţional, cu caracter alpin şi subalpin, vegetaţie bogată şi aspecte glaciare, care asigură o valoare turistică deosebită pentru turismul montan românesc.

Ti-a placut acest articol? Doneaza 2% completand formularul de venit