PARTICIPANȚI: 2, Daniela, Radu - membri SKV Sibiu
MARCAJ: bandă albastră, cruce galbenă la dus, punct albastru la întors
DURATA: 7 ore și jumătate dus - întors
VREMEA: o frumusețe, câțiva nori albi simpatici, vânt la peste 2.500 m, cald

Am reușit să finalizăm proiectul nostru început în luna iunie, ultimele 2 vârfuri peste 2.500 m din țară au fost atinse ieri. Inițial doream să campăm în Poiana Pelegii dar era deja noapte până la intrarea în Parcul Național Retezat și am decis să înnoptăm la o pensiune în zonă.
A doua zi am parcurs cei 20 de km din Parc (un drum care necesită reparații) dar am reușit cu mașina în condiții ok până în Poiana Pelegii.

La plecare, dimineața pe răcoare

Lacul Bucura, foto de lângă Salvamont

De aici am mers pe bandă albastră (până la lacul Bucura), apoi cruce galbenă și în 3 ore am ajuns pe Vf. Peleaga pe o vreme minunată, un cer albastru de care nu te săturai să îl privești. Odată cu noi a ajuns pe vf. un grup de turiști, 9 persoane de la o Asociație montană din Bistrița Năsăud.

Poză făcută pe vf. Peleaga.

Vf. Păpușa văzută de pe Peleaga

Lacurile Bucura și Ana văzute de pe vf. Peleaga

Am stat aici doar pentru o poză și am plecat spre vf. Păpușa (cele două vârfuri se află la o oră unul de altul). Coborârea de pe Peleaga a necesitat mai multă atenție, am găsit porțiuni cu gheață care, deși subțire, putea pune probleme. Am fost atenți. Urcarea pe Păpușa a fost solicitantă, traseul plin de lespezi pune puțin la încercare respirația (am avut să nu mă opresc deloc deși pașii erau mărunți). Am reușit.

Noi și steagul pe vf. Păpușa

Vf. Retezat, frumos și singuratic

Peleaga văzută de pe Păpușa

Spintecătura Păpușii între vf. Păpușa Mare și Păpușa Mică

Sus pe vf. Păpușa am savurat cel mai bun ceai din lume făcut chiar acolo pe arzătorul nostru mic și de ajutor (pus cu grijă pe sub o stâncă să fie protejat de vânt) care a încălzit apa în câteva minute. Am stat pe vârf mai mult de o oră în bătaia soarelui, cu harta în față încercând să descifrăm ce era în jurul nostru: munții Godeanu, munții Țarcu, Retezatul mic cu Piatra Iorgovanului și Piule, în depărtare Parângul, foarte aproape de noi Peleaga, lacul Peleaga, apoi Porțile Închise și coborârea spre lacul Galeș (traseu parcurs anul trecut). Aici am întâlnit un sibian (Nicu) cu care am avut discuții legate de schiuri de tură, de piei de focă, de saci cu puf, de bocanci...Sperăm că a ajuns cu bine în Sibiu.
Coborârea a fos o surpriză plăcută pe un traseu nou marcat care ne-a dus în Poiana Pelegii în numai 2 ore și 20 de minute (cu pauză la lacul Peleaga, un lac frumos foc, curat, în care razele soarelui se vedeau jucându-se la suprafața lui).
Ca o concluzie: am găsit un Retezat mai frumos decât ne așteptam, curat (chiar și în locurile de campare era rezonabil în ciuda unei conserve goale și a unei pungi de plastic), pe traseu foarte curat, un peisaj care încarcă bateriile și rămâi cu un zâmbet transformat într-un sentiment de bine care persistă mult timp după părăsirea Retezatului.
Am coborât de pe fiecare vârf cu promisiunea că vom reveni într-o zi la el, vara sau, cine știe, poate chiar iarna. Acolo, cel mai aproape de cer, e un altfel de bine, mai clar, mai puternic care reunește la un loc toate aprecierile clipei trăite într-un asemenea peisaj.

A fost un proiect ambițios, dus până la sfârșit. Felicitări celor 2 membri din SKV care ne-au însoțit în unele ture: Anca (pe vf. Negoiu, Vf. Dara si Hartopul Darei și vârfurile Lespezi și Călțun) și Marius (vf. Parângul Mare). Cât despre organizatori, să fie sănătoși, să aibă grijă de pasiunea lor pentru munte cel puțin până la 75 de ani 

Numai de bine,
Daniela și Radu

Ti-a placut acest articol? Doneaza 2% completand formularul de venit