Home

Despre SKV

Pe munte

Login Form



Susţinut de:

mobiladecopii.ro
Jurnal de tură: Transalpina - Parangul Mare 28 iulie 2012 PDF Imprimare Email

Data: 28 iulie 2012

Ţinta: vf. Parângul Mare, din munţii Parâng, alt. 2.519 m

Participanţi: 3 (Marius, Radu şi Daniela), toţi membri SKV, secţiunea Sibiu

Traseu: am pornit de pe Transalpina, de la alt. 2.050 m, traseu care începe de pe platoul Mohorului, continuă cu Vf. Mohor - Vf. Setea Mare - Vârful Setea Mică - Șaua Piatra Tăiată - Vf. Ieșu - vf. Gruiu - Vf. Parângul Mare, durata traseu dus-întors 10 ore şi 30 de minute. Plecarea pe traseu, marcaj de creastă, bandă roşie, la 9:45, am ajuns înapoi la 20.15.

La plecare...

 

 Acolo trebuia să ajungem...

 

Vremea: am avut emoţii cu ea. La plecare senin, doar câţiva nori prietenoşi care nu prevesteau nimic rău. După o oră jumătate de mers s-a înnorat şi în câteva minute a început să plouă, la început mai domol, apoi a plouat mai tare pentru mai bine de 20 min. Ne-am echipat cu haine de ploaie şi ne-am continuat drumul. La un moment dat ploaia a stat dar ne îngrijora ceea ce vedeam în jurul nostru. În spatele nostru cerul s-a înnorat foarte tare, nori groşi, gri, amenințători, se auzeau tunete, în dreapta se vedea o perdea deasă de ploaie, semn că nu foarte departe de noi ploua zdravăn. Eu deja mă gândeam ce puteam face dacă aveam parte de fulgere, unde să ne adăpostim. Am continuat traseul spre vârf. Dintr-o dată norii s-au risipit, ca prin minune. Perdeaua de ploaie nu a venit spre noi. Nu ne venea să credem şi, ca o dovadă să ne mirăm şi mai mult, chiar înainte de a atinge vârful Parângul Mare am avut parte de soare, mai palid dar era acolo, numai pentru noi. Am încheiat tura fără să ne mai plouă. Chiar la întoarcere, pe la 7 seara, am făcut un popas pe Piatră Tăiată şi am stat câteva minute la soarele blând de seară.

Perdeaua de ploaie

                                                              

 

Marius, echipat de ploaie

 

Drumul a fost neaşteptat de plăcut la dus, tot urcam câte un vârf, coboram în şa, urcam din nou, mai admiram câte un lac. Multe porţiuni plane pe care puteai face chiar jogging J. Se vedea frumos creasta munţilor Parâng, cu vf. Cârja, vf. Stoinița, vf. Gemănarea şi Parângul Mic. De pe Parângul Mare se văd cele trei lacuri: Roşiile, lacul Mândra și lacul Lung Întoarcerea a fost cam....lungă. După 6-7 ore de mers deja încep picioarele să se simtă obosite şi din ce îţi doreşti să ajungi mai repede, cu atât traseu ţi se pare mai lung. Dar am reuşit să ajungem şi la maşină, moment de bucurie pentru toţi.

Apropierea de vârf, la bază se vede lacul Roşiile                  

 

O parte din creasta Parângului

Totuşi emoţia cea mai mare rămâne momentul când ajungi pe vârf, mai ales că pe acest traseu ultima parte este un urcuş susținut care culminează chiar cu vârful cel mai înalt din munţii Parâng, acoperişul Olteniei.

 

În sfârşit, pe vârful Parângul Mare

 

 

Pe drum ne-am întâlnit cu Oana şi cățelușa Sabachka, cu care am urcat cu doi ani în urma vf. Scara. Se pare că muntele e mic, până la urmă.

Am reuşit să ajungem pe al patrulea vârf peste 2.500 m din ţară din proiectul propus de SKV, secţiunea Sibiu pentru anul 2012. A fost o tură reuşită şi o echipă pe măsură (deja m-am învăţat să merg alături de oameni frumoşi, dornici ca şi mine să ne atingem ţinta propusă, chiar dacă sunt momente când mai bombănim, asta la întoarcere). Felicitări echipei!

Ne aşteaptă în august Moldoveanu şi Viştea Mare.

Numai de bine,

Daniela, Radu şi Marius

Ti-a placut acest articol? Doneaza 2% completand formularul de venit

 

Implica-te

Proiect educational

Sporturi montane